Curtea Europeană de Justiţie se va pronunţa, joi, asupra disputei legate de proiectul de scurtă durată al SuperLigii, care ridică întrebări cheie pentru viitorul fotbalului european.
Miza poate să nu pară la fel de mare ca în aprilie 2021, când douăsprezece cluburi importante şi-au anunţat propria competiţie privată cu un potenţial comercial enorm, într-o ofensivă lansată la miezul nopţii, chiar înainte de o vastă reformă a Ligii Campionilor, care era în concurenţă directă cu aceasta.
Curtea Europeană de Justiţie se va pronunţa joi asupra proiectului SuperLigii Europene
UEFA şi FIFA, luate prin surprindere, au ameninţat cu sancţiuni. Iar comunicarea dezastruoasă a rebelilor, urmată de o opoziţie puternică din partea fanilor, în special în Anglia, a determinat mai multe ţări să ia în considerare măsuri legislative, forţând nouă dintre cluburile rebele să renunţe şi să anuleze aventura în mai puţin de 48 de ore.
După doi ani, doar Real Madrid şi Barcelona nu au renunţat, în timp ce Juventus Torino - care l-a pierdut pe fostul său patron Andrea Agnelli la sfârşitul anului 2022, în urma unei proceduri judiciare în Italia pentru nereguli de management - s-a retras din proiect în iulie.
Dar ameninţarea unei secesiuni parţiale din partea celor mai puternice cluburi, care visează la modelul extrem de profitabil al ligilor nord-americane închise, dorind în acelaşi timp să rămână în ligile naţionale, planează asupra fotbalului european de mai bine de douăzeci de ani şi ar putea să reapară în orice moment.
Aviz favorabil din partea UEFA pentru SuperLiga Europeană
Rezultatul procedurii europene este deci crucial, mai ales că promotorii SuperLigii au lansat în octombrie 2022 o structură numită A22 Sports Management, care intenţionează să conteste "monopolul" UEFA în interesul "fanilor, al cluburilor şi al fotbalului". Din punct de vedere tehnic, CJUE se va pronunţa asupra mai multor întrebări prezentate în 2021 de un judecător din Madrid: prin faptul că toate turneele din Europa sunt supuse autorizării sale şi că prevede sancţiuni împotriva cluburilor şi jucătorilor care îi contestă autoritatea, UEFA "abuzează de poziţia sa dominantă"?
Opinia avocatului general al Curţii, Athanasios Rantos, dă motive de optimism confederaţiei europene, întrucât în decembrie 2022 a constatat că regulile stabilite de UEFA şi FIFA erau "compatibile cu dreptul concurenţei din Uniunea Europeană". Dar, deşi concluziile sale sunt frecvent urmate, ele nu sunt obligatorii pentru CJUE.
Iar fiecare nuanţă a hotărârii va fi importantă pentru fotbalul de club şi, în sens mai larg, pentru reglementarea sportului pe Bătrânul Continent. Un lucru este deja cert: CJUE va aplica cele două criterii clasice din jurisprudenţa sa, analizând dacă măsurile UEFA urmăresc "obiective legitime" şi dacă sunt "proporţionale".
