O hotărâre a celei mai înalte instanţe a Curţii Europene a Drepturilor Omului, aşteptată săptămâna aceasta, ar putea relansa lupta juridică de mai mulţi ani a campioanei la atletism Caster Semenya împotriva autorităţilor sportive cu privire la regulile de eligibilitate pe criteriul sexului, care au interzis participarea ei şi a altor femei la competiţii de top, inclusiv la Jocurile Olimpice şi campionatele mondiale, relatează AP.
Citește și
Dacă un complet de judecători va confirma decizia din 2023 a aceleiaşi instanţe în favoarea lui Semenya, acest lucru ar readuce în discuţie regulile atletismului care impun unor sportive să-şi suprime nivelul natural de testosteron pentru a putea concura şi ar deschide o cale legală pentru anularea acestor reguli.
Acest lucru ar avea implicaţii în toate sporturile şi ar alimenta şi mai mult o problemă mai amplă, care a fost politizată de preşedintele american Donald Trump şi de alţii, care susţin că viitorul competiţiilor feminine este în joc. Regulamentul atletismului a devenit un model pentru alte sporturi în ceea ce priveşte tratarea sportivilor precum dubla campioană olimpică Semenya, care reprezintă cea mai complexă dilemă pentru administratorii sportivi atunci când trebuie să determine eligibilitatea în funcţie de sex.
Cazul se referă la întrebarea dacă sportivii precum Semenya, care au afecţiuni medicale specifice, un model cromozomial tipic masculin şi niveluri naturale ridicate de testosteron, ar trebui să aibă dreptul de a concura liber în sporturile feminine.
Autorităţile sportive susţin că regulile sunt necesare pentru a menţine echitatea, deoarece Semenya are un avantaj atletic nedrept, similar celui al bărbaţilor, datorită nivelului ridicat de testosteron. Semenya susţine că testosteronul este un dar genetic.
Marea Cameră a Curţii Europene — unde 17 judecători se pronunţă asupra celor mai importante şi dificile cazuri — a declarat că joi va pronunţa un verdict asupra căruia s-a deliberat timp de aproape doi ani. Judecătorii vor decide dacă vor menţine o hotărâre de acum doi ani, potrivit căreia sportiva sud-africană ar fi fost discriminată şi împiedicată să-şi exercite profesia de către reglementările în vigoare.
Semenya a refuzat să ia medicamente pentru a-şi reduce nivelul natural de testosteron, iar regulamentul i-a pus efectiv capăt carierei.
O altă victorie a lui Semenya la Curtea pentru Drepturile Omului nu ar duce imediat la eliminarea regulilor, dar ar menţine în vigoare contestaţia sa juridică. Dacă Marea Cameră se pronunţă împotriva lui Semenya, acest lucru ar însemna cel mai probabil sfârşitul cazului său, deoarece deciziile sale nu pot fi contestate.
O lungă şi controversată bătălie juridică
Cariera lui Semenya a fost marcată de controverse încă de la debutul său pe scena internaţională, în 2009, când era o adolescentă necunoscută şi a câştigat titlul mondial la 800 de metri. Ea a fost imediat supusă unor teste de sex.
Semenya nu este transgender, iar cazul ei a fost adesea interpretat greşit. Ea a fost înregistrată ca femeie la naştere, a fost crescută ca fată şi s-a identificat întotdeauna ca femeie. Dar ea are una dintre afecţiunile cunoscute sub numele de diferenţe de dezvoltare sexuală (DSD), care duc la niveluri de testosteron mai ridicate decât cele normale la femei.
O afirmaţie a organismului de conducere al atletismului, World Athletics, potrivit căreia Semenya este „biologic bărbat” a înfuriat-o.
World Athletics a elaborat în 2018 norme care obligă pe Semenya şi alte sportive cu DSD să-şi suprime testosteronul pentru a putea participa la competiţii internaţionale feminine.
