UEFA a publicat ediţia 2025 a raportului „The European Club Finance and Investment Landscape”, o amplă analiză comparativă a situaţiei financiare din fotbalul european de club. Concluzia generală este clară: fotbalul european produce mai mult ca niciodată, însă presiunea costurilor şi polarizarea economică rămân provocări majore, anunţă frf.ro.
Citește și
Documentul radiografiază peste 700 de cluburi de primă divizie din cele 54 de asociaţii naţionale, acoperind anul financiar 2024, cu estimări pentru 2025 şi o privire de ansamblu asupra ultimului deceniu.
Venituri record şi diferenţe tot mai mari între cluburi
Veniturile cluburilor de primă divizie din Europa sunt prognozate să depăşească pragul de 30 de miliarde de euro în 2025, după un deceniu în care creşterea medie anuală a fost de aproximativ 1,3 miliarde de euro.
Transferurile şi competiţiile europene au reprezentat motoare importante de dezvoltare. În perioada 2014-2024, veniturile din transferuri au crescut cu 211%, iar cele generate din competiţiile UEFA cu 153%. În paralel, zona de matchday traversează o perioadă de expansiune accelerată: încasările din bilete sunt pe cale să atingă 5 miliarde de euro în 2025, impulsionate în special de pachetele premium şi VIP.
Şi zona comercială este în plină expansiune. Veniturile comerciale au atins un nivel record de 9,7 miliarde de euro în 2024, în creştere cu 9%. În ceea ce priveşte sponsorii principali de pe tricouri, 24% provin din industria pariurilor şi jocurilor de noroc, urmaţi de servicii profesionale (12%) şi servicii financiare (11%).
Costuri în creştere şi presiune operaţională
Dacă veniturile cresc, şi cheltuielile o fac într-un ritm accelerat. Costurile operaţionale non-salariale sunt estimate să ajungă la 36% din veniturile cluburilor în 2025, cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani, depăşind ritmul de creştere al veniturilor.
Profesionalizarea cluburilor se vede şi în structura de personal: numărul angajaţilor full-time din zonele administrative şi tehnice a crescut cu 33% faţă de 2019. În schimb, salariile jucătorilor au fost gestionate mai prudent, cu o creştere de doar 1,8% la nivel european în 2024.
Pentru prima dată după pandemie, 53% dintre cluburile de primă divizie au raportat profit înainte de taxe, semn că stabilitatea începe să revină, deşi UEFA avertizează că nivelul record al cheltuielilor pentru transferuri (6,2 miliarde de euro în 2024) va pune presiune pe profitabilitate din 2026, prin amortizarea contractelor.
Noua hartă a proprietăţii şi investiţiilor
Modelul de proprietate privată a devenit dominant în Europa, 52% dintre cluburi fiind controlate de entităţi private, fie interne, fie străine. În paralel, structurile de tip multi-club au cunoscut o expansiune spectaculoasă: de la mai puţin de 60 de cluburi acum un deceniu la 345 la nivel global în prezent.
Investitorii nord-americani au un rol tot mai important, fiind implicaţi într-o treime din preluările majoritare realizate în 2025 şi controlând majoritatea grupurilor multi-club. În contextul evaluărilor ridicate ale cluburilor de top, interesul se mută tot mai mult spre pachete minoritare şi către cluburi din eşaloanele secunde.
În paralel, investiţiile în infrastructură ating niveluri record. Cluburile investesc masiv în stadioane şi baze de antrenament, iar valoarea jucătorilor înregistrată în bilanţuri ajunge la 14,6 miliarde de euro, 84% fiind concentrată în top 5 campionate, cu Anglia deţinând singură 44%.
România, pe locul 20 în Europa la venituri
În acest peisaj, România ocupă locul 20 în Europa după veniturile agregate ale cluburilor din prima divizie. În anul financiar 2024, cluburile româneşti au generat venituri totale de 115 milioane de euro, în creştere cu 18% faţă de 2023.
Capitolul cu cea mai spectaculoasă evoluţie este cel al încasărilor din bilete, care au atins 18 milioane de euro, o creştere de 40% într-un singur an. La acest indicator, România urcă până pe locul 11 în Europa. În schimb, veniturile provenite din competiţiile UEFA au fost de 11 milioane de euro, poziţionând ţara pe locul 29 la acest capitol.
Presiunea salariilor şi rolul transferurilor
Costul total al salariilor în prima divizie a ajuns la 95 de milioane de euro, dintre care 78 de milioane reprezintă salariile jucătorilor. Rata salariilor raportată la venituri este de 79%, un nivel ridicat, în creştere cu 12% faţă de exerciţiul anterior. Din această perspectivă, România ocupă locul 7 în Europa într-un clasament al presiunii salariale, unde un loc mai sus indică un risc mai mare pentru sustenabilitate.
Cheltuielile operaţionale au fost de 55 de milioane de euro, relativ stabile faţă de anul precedent.
Pe de altă parte, piaţa transferurilor rămâne un amortizor esenţial. Cluburile româneşti au înregistrat un profit net de 19 milioane de euro din transferuri, cu 14 milioane mai mult decât în 2023. Per ansamblu însă, rezultatul înainte de taxe rămâne negativ, cu o pierdere de 12 milioane de euro, chiar dacă aceasta este cu 16 milioane mai mică decât în anul anterior.
Investiţii în stadioane şi sprijin pentru profesionalizare
România se remarcă la capitolul infrastructură. Cu 10 stadioane noi construite în ultimul deceniu şi alte proiecte în derulare, ţara ocupă locul 8 în Europa din punct de vedere al dezvoltării infrastructurii sportive. Totuşi, finanţarea stadioanelor rămâne parţial dependentă de autorităţile locale, o tendinţă comună în regiune.
Pe zona de investiţii private, România are în prezent un singur club afiliat unei structuri de tip multi-club sau cu conexiuni de proprietate între cluburi.
