Notele lui Banciu a revenit, ca în fiecare zi de luni, cu analiza celor mai importante evenimente ale săptămânii trecute. Vlad Măcicăşan şi Radu Banciu le-au trecut în revistă, iar naţionala olimpică a lui Mirel Rădoi s-a ales cu nota 3, Şumudică a primit un 4, în timp ce Craiova şi Marian Drăgulescu au fost notaţi cu 2.
România - Coreea de Sud 0-4 (Nota 3) - Depinde în ce cheie vedem meciul. Sunt două opinii. Una e că nu au avut nicio altă fază în afară de cele patru goluri, alta e că puteau să ne dea mai multe, dar s-au oprit. Noi, fiind profesori care ne uităm de două ori peste lucrări, aici avem îndoială: să le dau trei sau să le dau patru. Aş înclina spre trei, pentru că vine şi meciul cu Noua Zeelandă. M-aş opri aici la analiza meciului cu Noua Zeelandă, pentru că deznodământul e cunoscut. Ori intră echipa de rugby a lor şi ne vor da 100, ori intră echipa de fotbal şi nu ne dă mai mult de 18.
Citește și
Coreea de Sud e o mare naţiune, Victor Piţurcă ar fi spus că sunt mulţi fotbalişti valoroşi acolo. Să nu uităm că au jucat semifinalele unui Campionat Mondial absolut unic. Dacă îi şoptea cineva înainte de emisiune, Victor Piţurcă ar fi spus că sud-coreenii au fost la Mondialul din 1966 şi s-au bătut cu Portugalia lui Eusebio. Sau îi făcea comunişti!
Şumudică şi scuzele găsite după meciul cu Lincoln (Nota 4) - Declaraţia lui Şumudică e formidabilă. Mă întreb ce se întâmpla dacă juca în Insulele Canare. Mi-a spus mie la telefon, pe vremuri, l-am întrebat de ce a plecat de la Maritimo Funchal. Mi-a spus că aterizările şi decolările în Madeira l-au făcut să plece. Bănuiesc că nu e simplu să aterizezi în Gibraltar, mai ales dacă bate vântul din toate direcţiile. Îmi vine în minte o declaraţie a lui Didier Deschamps, care a spus că vântul e cel mai mare inamic al fotbalistului. E din aceeaşi clasă cu Şumudică. I-aş da nota patru cu îngăduinţă, Şumudică a fost mereu omul nostru. Îi dau nota ca un avertisment, pentru că un mare antrenor nu se poate ascunde după astfel de explicaţii. Dacă eşti Rafa Benitez, de la Everton, şi faci declaraţia asta după un meci în Georgia râd ăia în presa engleză de tine până se termină contractul.
Laci - Craiova 1-0 (Nota 2) - A fost considerată o umilinţă enormă asta, pe vremea lui Florin Marin îi elimina Proveda Prilep. Nota e 2! Tu nu auzisei niciodată de ei, e o echipă mai degrabă de unguri decât de albanezi după pronunţie. Nu ştim nimic despre ei.
Marian Drăgulescu a filmat capacele de WC de la Tokyo (Nota 2) - A făcut pe el sau pe lângă. Mi se pare o chestie de comuna primitivă. Sunt jurnalişti de la TVR care vorbesc de cinci zile doar despre WC-urile japoneze. Şi aici părem desprinşi din pădure. L-aş sfătui pe Drăgulescu să ia instrucţiunile alea acasă, poate le vinde aici. Să stea liniştit, nu vor fi toate Olimpiadele în Japonia. E bună asta, în orice caz. Cam ăsta e nivelul nostru, nu trebuie să ne mirăm.
Halterofilul ugandez fugit din Tokyo a fost prins - Poate era Ilie Dobre şi a făcut 92 de kilometri pe jos. E o veste tristă. Înţeleg că lăsase un bilet prin care le transmitea celor de la hotel să-i trimită hainele în Uganda, că el a venit în Japonia să se angajeze. Probabil voia să împodobească copacii de sărbători, o meserie pe care în Uganda nu o putea avea.
Dacă aveau Africa Liberă, cum era Europa Liberă la noi, se vorbea despre curajul lui. Cred că Comunitatea Internaţională se va organiza în favoarea lui, altfel va fi numit trădător de ţară şi va ajunge după gratii. Dacă actualitatea internaţională, politicienii, îl vor proteja şi vor spune că a încercat să găsească o lume mai bună, cred că până la urmă îi vor da ceva de făcut la o grădină zoologică prin Unganda.
Cea mai bună fotbalistă a etapei din Paraguay a primit un set de oale - Este ceva care pe noi ne duce cu gândul la conferinţa aia de presă a lui Hagi şi Popescu, la finalul anilor 1990, când o colegă l-a întrebat pe Hagi ceva despre meci şi Hagi i-a spus să se ducă la cratiţă şi să le facem statuie. Atunci a fost discursul acela de tipul Elena Ceauşescu al lui Hagi, care cerea dovezi. Ţin minte şi acum textele alea, unii îl protejau, alţii îl ciupeau. A fost, de fapt, începutul sfârşitului pentru relaţiile dintre fotbalişti şi femeile care roiau în jurul lor în presa sportivă. De atunci şi până în Paraguayul de azi relaţiile astea nu s-au normalizat. A existat mereu o râcă, dacă nu în public, imediat când se dădea fotbalistul jos de pe podium o trimitea la cratiţă.
