Citește și
de Radu Rizea, Wines of Romania
Via se vede de obicei de la marginea drumului sau din curtea cramei, cu paharul în mână. Tot mai mulţi oameni aleg însă să o descopere altfel: pe jos, în ritm de alergare, sau pe bicicletă, urcând dealurile pe care cresc strugurii. Maratoanele, semimaratoanele şi turele pe două roţi organizate în podgorii au devenit, în ultimele decenii, una dintre cele mai vii forme de enoturism din lume.
Formula pare la prima vedere un paradox. Sportul de anduranţă cere disciplină, vinul invită la tihnă. Tocmai întâlnirea celor două explică succesul: alergătorul ajunge în locuri pe care un turist obişnuit nu le vede niciodată, iar crama câştigă un vizitator care va păstra în memorie, alături de efort, peisajul şi gustul vinului de la final.
Povestea are un punct de pornire clar, în Bordeaux, şi a ajuns, în forme proprii, şi în podgoriile româneşti.
Médoc, maratonul de la care a pornit totul
Când Marathon du Médoc a avut prima ediţie, în 1985, ideea li s-a părut multora o excentricitate. Maratonul era pe atunci o disciplină a oamenilor serioşi, iar o cursă de 42,195 km cu costume, muzică şi degustări pe traseu părea o glumă. Cei şase fondatori, patru dintre ei medici, credeau însă că sportul şi vinul pot sta împreună, cu o singură condiţie: moderaţia.
Unul dintre ei, chirurgul ortoped Hubert Rocher, povestea recent într-un interviu că, la început, proprietarii chateaux-urilor nu vedeau rostul evenimentului, convinşi că vinurile din Médoc nu au nevoie de promovare. Între timp, piaţa s-a schimbat, iar maratonul a devenit unul dintre cele mai cunoscute evenimente de enoturism din lume.
Cursa porneşte şi se încheie la Pauillac şi străbate podgoriile din Pauillac, Saint-Julien, Saint-Estèphe, Médoc şi Haut-Médoc, pe lângă castele care, în restul anului, rar îşi deschid porţile publicului. Participarea e limitată la 8.500 de alergători, iar peste 90% dintre ei aleargă costumaţi, pe o temă schimbată în fiecare an. Pe traseu, punctele de alimentare oferă, pe lângă apă, vin, brânzeturi, stridii, antricot şi îngheţată.
Ritualul ţine un weekend întreg: o cină cu paste în ajun, cursa propriu-zisă, iar a doua zi o plimbare de recuperare prin podgoriile din Margaux. Ediţia din 2026, pe 5 septembrie, a fost a 40-a şi a avut ca temă anii '80. Următoarea e programată pe 4 septembrie 2027.
Dincolo de atmosfera de carnaval, Médoc rămâne un maraton oficial, cu timp limită de 6 ore şi 30 de minute.
De la Beaujolais la Douro
Modelul Médoc a fost preluat în multe regiuni viticole, fiecare adaptându-l la propriul calendar şi la propriul vin.
În Beaujolais, maratonul are loc în noiembrie, în săptămâna în care lumea întreagă aşteaptă Beaujolais Nouveau. Traseul porneşte din Fleurie, trece printre vii şi castele, şi se încheie la Villefranche-sur-Saône. Ultimii metri poartă un nume pe măsură, „Allée des Crus", unde producătorii din crus-urile regiunii îşi oferă vinurile la degustare.
În Austria, Wachau-Marathon urmează Dunărea printre terasele de vie şi satele medievale ale unei regiuni înscrise în patrimoniul UNESCO în anul 2000. Maratonul pleacă din Emmersdorf, semimaratonul din Spitz, iar traseul aproape plat îl face căutat şi de cei care aleargă pentru timp.
În Portugalia, semimaratonul din Douro porneşte de la barajul Bagaúste, lângă Peso da Régua, şi curge de-a lungul râului, sub terasele de vie clasate şi ele de UNESCO. Organizatorii îl prezintă, fără modestie, drept cea mai frumoasă cursă din lume.
Printre cele mai noi apariţii se numără Henkell Vinothon, lansat în septembrie 2025 în Rheingau, cu start şi sosire la Schloss Henkell şi un traseu care trece pe lângă domenii istorice precum Schloss Johannisberg şi Schloss Vollrads. Un detaliu arată cât de mult s-a schimbat publicul acestor curse: pe lângă Riesling, punctele de degustare oferă şi vinuri fără alcool.
Pe două roţi: Chianti, Prosecco, Cape
Dacă alergarea a avut Médoc, ciclismul are L'Eroica. Evenimentul s-a născut în 1997 la Gaiole in Chianti, din dorinţa unui grup de prieteni de a salva de asfaltare drumurile albe, de pământ, ale Toscanei. Regula de bază e una singură: se pedalează pe biciclete fabricate înainte de 1987, în echipament de epocă. Traseele străbat viile din Chianti Classico, iar la punctele de alimentare ciclistul găseşte supă ribollita şi un pahar de Chianti. Ediţia are loc în prima duminică din octombrie, iar formatul a fost preluat în SUA, Africa de Sud, Japonia, Spania, Marea Britanie, Olanda şi Uruguay.
Mai la nord, Prosecco Cycling străbate dealurile dintre Conegliano şi Valdobbiadene, înscrise în patrimoniul UNESCO în 2019. Momentul pe care participanţii îl ţin minte este urcarea pe Muro di Ca' del Poggio, scurtă, dar cu pante de 18%. Recompensa din vârf e, firesc, un pahar de Prosecco.
La celălalt capăt al spectrului se află Cape Epic, în Africa de Sud, una dintre cele mai dure curse de mountain bike din lume. Echipele de câte doi parcurg peste 700 km în opt zile, iar etapele pornesc şi se încheie adesea pe domenii viticole din Western Cape.
Alergare prin podgoriile româneşti
În România, fenomenul a luat altă formă decât în Franţa. În locul curselor-carnaval, cramele au mizat pe trail running, alergare pe dealuri, prin vii şi păduri, cu diferenţe de nivel serioase şi un public de alergători pasionaţi. Vinul vine la final, ca recompensă.
Un reper în acest sens este Jidvei Weinland Trails, organizat pe domeniul Castelului Bethlen-Haller din Cetatea de Baltă, judeţul Alba. Traseul de maraton porneşte de la Crama Tăuni, continuă pe lângă Crama Jidvei şi se încheie la castel, după un traseu care trece printre vii, pajişti şi păduri. Pentru cei mai puţin antrenaţi există semimaraton, curse de 10 şi 5 km şi o cursă pentru copii. După sosire, programul continuă cu tururi ghidate ale castelului şi degustări. Ediţia din 2026 a avut loc pe 23 mai.
În vestul ţării, lângă Recaş, alergarea are o tradiţie de un deceniu. „La Petrovaselo în vie", organizat din 2016 de Asociaţia Alergotura împreună cu crama Petro Vaselo, propune trei curse care poartă numele vinurilor cramei: Bendis (5 km), Ovaş (14 km) şi PV Grand Cru (28 km), aceasta din urmă parcurgând bucla de 14 km de două ori, a doua oară în sens invers. După cursă, alergătorii primesc gulaş şi vin. Următoarea ediţie e programată pe 17 aprilie 2027, iar înscrierile sunt deja deschise.
La Corcova, în Mehedinţi, sportul face parte din viaţa cramei de mai bine de un deceniu. Primele ediţii, sub numele Corcova Trail Race, cereau participanţilor, pe lângă numărul de concurs, şi un costum haios, un ecou românesc al spiritului din Médoc. Astăzi evenimentul a devenit Corcova Fest, un festival de trei zile, ţinut la începutul lui iulie. Şi aici cursele poartă numele vinurilor cramei: Eclat, de 6 km, şi Lady Asquith, de 16 km, la care se adaugă o cursă de mountain bike de 16 km, cu 400 de metri diferenţă de nivel. Cel mai spectaculos moment al programului este o alergare la apus, prin viile domeniului Corcova Roy & Dâmboviceanu, urmată de degustări şi, a doua zi, de un tur ghidat al cramei.
Cadrul are şi o poveste. Cramele de la Corcova au fost construite la începutul secolului XX de prinţul Anton Bibescu şi erau în ruină când Michel Roy şi Şerban Dâmboviceanu au preluat domeniul, în 2005. Din cele 470 de hectare ale fostului IAS mai rămăseseră atunci 18. Astăzi crama cultivă 70 de hectare.
Pe bicicletă, de la cramă la cramă
Ciclismul a intrat în podgoriile româneşti mai degrabă prin ture decât prin competiţii. Formula e simplă: un traseu de câteva zeci de kilometri, opriri la mai multe crame, degustări de vin şi asocieri cu produse locale.
În Vrancea, „Drumul podgoriilor vrâncene pe bicicletă" pleacă din Focşani şi străbate podgoriile Odobeşti şi Coteşti, cu opriri la Beciul Domnesc, dar şi la obiectivele culturale din zonă. Iniţiativa datează din 2015, iar organizatorii au remarcat cum, în ultimii ani, tot mai multe crame şi-au amenajat spaţii de degustare şi de cazare pentru vizitatori.
În Timiş, „Turul Obiectivelor" a adunat în mai 2025 bicicliştii pe un traseu de aproape 33 km, cu start la crama Petro Vaselo şi opriri la Thesaurus, Dealul Dorului şi Aramic, unde a fost şi sosirea.
Dealu Mare, la mai puţin de două ore de Bucureşti, are şi ea o istorie pe două roţi. În 2011, patru străini stabiliţi în România au lansat la Urlaţi Maratonul Vinului, o cursă de mountain bike prin dealurile şi viile zonei, cu profitul donat unor cauze caritabile. Astăzi, regiunea are şi un traseu cicloturistic de 140 km, care poate fi parcurs în cinci zile, cu opriri la crame, mănăstiri şi stâne, deşi infrastructura pentru biciclişti este încă la început.
Vinul de după efort
De la Pauillac la Cetatea de Baltă, evenimentele acestea au în comun un lucru: aduc oamenii în vie, nu doar în cramă. Un alergător care a urcat dealurile de la Jidvei sau a pedalat printre rândurile de vie de la Corcova va privi altfel sticla de pe raft. Ştie de unde vine, cum arată locul şi cât de abrupt e dealul pe care cresc strugurii.
Pentru crame, câştigul este dublu. Pe de o parte, primesc vizitatori pe care altfel nu i-ar fi atras o simplă degustare. Pe de alta, îşi construiesc o comunitate care revine an de an. Organizatorii din Médoc au descoperit asta acum patru decenii, iar în Rheingau, prezenţa vinurilor fără alcool pe traseu arată cât de mult s-a lărgit publicul.
În România, aceste curse sunt încă mai mici decât reperele europene, dar au un caracter propriu: trasee exigente, nume de curse luate din cramă şi un final în care vinul încununează efortul, în loc să fie un popas pe traseu. Pentru enoturismul românesc, alergarea şi ciclismul sunt încă o cale de a transforma podgoria dintr-un loc de trecere într-o destinaţie.
Podgoriile şi cramele autohtone menţionate mai sus, cu oamenii şi poveştile lor, pot fi văzute în „România din Cramă în Cramă", emisiunea realizată de Marinela Ardelean, Wines of Romania, în colaborare cu Wines of Europe.
În şapte episoade, dedicate celor şapte regiuni viticole ale ţării, emisiunea trece prin peste 80 de crame şi ascultă poveştile celor care fac vinul românesc de azi, inclusiv ale generaţiei care îl va face mâine.
„România din Cramă în Cramă" se difuzează pe Prima TV în fiecare sâmbătă, la ora 13:00, cu o ediţie specială pe 1 decembrie 2026.
