Există o fotografie care se repetă, cu mici variaţii, de la Napa Valley la Mendoza şi din Languedoc în Moldova: un fost campion, cu mâinile pe un butuc de viţă, vorbind despre răbdare.
Citește și
Legătura dintre sport şi vin pare, la prima vedere, un capriciu al celebrităţilor. Privită mai atent, are o logică proprie. Ambele cer disciplină, ani de muncă înainte de rezultat şi acceptarea faptului că natura are ultimul cuvânt. Nu întâmplător, tot mai mulţi sportivi îşi caută a doua carieră între rândurile de vie, iar tot mai multe crame caută în sport o poveste şi un public.
„Vinul unui sportiv" poate însemna lucruri foarte diferite. Uneori e vorba de o cramă construită de la zero, cu hectare, oenologi şi ani de investiţii. Alteori, de o etichetă semnată împreună cu un producător consacrat. Alteori, de un contract de imagine sau de un club care îşi transformă culorile într-o sticlă de vin. Diferenţa contează, pentru că arată cât de adânc a intrat sportivul în lumea vinului.
Crame de familie: Halep şi Ţucudean
Unul dintre cele mai urmărite nume din acest peisaj este Simona Halep. Domeniile Halep, o cramă recent înfiinţată în Dobrogea, la Culmea, în judeţul Constanţa, este un proiect de familie coordonat de Stere Halep, tatăl sportivei, alături de fratele ei, Nicolae. Pornit de la o vie degradată, domeniul are astăzi 13,13 hectare, dintre care 8,27 cu Merlot şi 4,86 cu Cabernet Sauvignon, două soiuri care se adaptează bine la căldura şi lumina Dobrogei. Primele vinuri, un roze şi un roşu, au ajuns pe piaţă cu eticheta Domeniile Halep, iar unele sticle poartă autograful Simonei. Fosta lideră mondială a anunţat public implicarea în proiect cu un mesaj scurt: „Bucuria tatălui meu!".
La celălalt capăt al ţării, în podgoria Miniş-Măderat din judeţul Arad, o zonă cu o tradiţie viticolă de secole, se află Crama MaxiMarc, crama familiei fostului atacant George Ţucudean. Numele vine de la cei doi fii ai săi, Maximilian şi Marc. Retras din fotbal din cauza unor probleme cardiace, Ţucudean s-a întors pe stadion pe altă uşă: în decembrie 2022, Crama MaxiMarc a devenit partener oficial al CFR Cluj, unul dintre cluburile cu care a devenit campion al României. În 2025 a urmat un parteneriat cu CSM Reşiţa. Este un exemplu rar de drum complet: de la gazon la vie şi înapoi la gazon, de data aceasta ca partener.
Etichete cu semnătură: Năstase şi Tamaş
Un alt model este cel al colaborării cu o cramă consacrată, în care sportivul aduce numele şi personalitatea, iar producătorul aduce viile şi experienţa. Ilie Năstase a lansat în 2022, la RO-Wine Cluj, colecţia Nasty, produsă la Crama DeMatei, din grupul Vintruvian Estates, în Dealu Mare: un alb, un roze şi un roşu, toate cupaje care includ soiuri româneşti. Porecla care l-a însoţit pe terenurile de tenis ale lumii a devenit, astfel, marcă de vin.
Tot pe autoironie mizează şi Gabriel Tamaş. În decembrie 2025, fostul fundaş al echipei naţionale a lansat ÎmbăTamaş, o ediţie limitată de alb, roşu şi roze realizată împreună cu Domeniile Avereşti. Jocul de cuvinte porneşte de la o expresie care l-a urmărit ani la rând, iar Tamaş a ales să o transforme în marcă şi să răspundă cu umor: „Am avut 67 de selecţii la naţională, am jucat în Spania şi Anglia. Am făcut ceva în cariera de fotbalist. Nu am fost un neica nimeni." Proiectul arată cât de mult poate conta tonul potrivit într-o piaţă în care vinul e tot mai des şi o formă de comunicare.
Când clubul devine brand
Domeniile Avereşti, o cramă din podgoria Huşi cu o tradiţie de un secol şi jumătate, nu lucrează doar cu un fotbalist, ci şi cu un club. În 2023, Rapid Bucureşti a lansat, împreună cu Avereşti şi Auchan, vinurile „Povestea Alb-Vişinie", un Sauvignon Blanc şi un Cabernet Sauvignon dedicate suporterilor. În august 2026 au urmat spumantele Grenat et Blanc, DOC Huşi: un Rosé Brut din Pinot Noir şi un Alb Brut din Zghihară de Huşi, soiul autohton emblematic al zonei.
Relaţia dintre sport şi vin are în România şi o istorie mai veche. Cătălin Moroşanu, luptătorul de K1 supranumit „Moartea din Carpaţi", a avut în anii săi de glorie o vizibilitate aparte ca ambasador al Cotnari, cu un vin care îi purta numele. Iar în 2026, relaţia s-a inversat: la VINOEURO, campionatul european de fotbal al viticultorilor şi oenologilor, desfăşurat în Toscana, România a participat pentru prima dată cu echipa „Tricolorii Vinului", formată din oameni de la cramele româneşti.
Vedetele şi vinul
Nu doar sportivii au descoperit vinul. Muzicieni, comedianţi şi oameni de televiziune şi-au pus numele pe etichete, cu grade diferite de implicare. Rapperul Puya a lansat „Băiatu' în iarbă", vin produs astăzi în Dobrogea, la Caii de la Letea, crama grupului Vintruvian Estates, împreună cu un vinificator local, şi spune că proiectul l-a învăţat multe despre vin şi despre greutăţile producătorilor din România. Comediantul Cătălin Bordea are gama „Nebun", cu un alb, un roşu şi un roze, iar jurnalistul Dragoş Pătraru vinde un vin sub marca emisiunii sale, produs la Crama Jelna, în Bistriţa-Năsăud, şi leagă explicit aceste venituri de independenţa editorială a proiectului său.
Lecţii din afară
Pe plan internaţional, fenomenul are deja câteva decenii şi câteva nume de referinţă. Cel mai spectaculos parcurs îi aparţine lui Gérard Bertrand, fost căpitan al echipei de rugby Stade Français, care a preluat domeniul familiei şi a construit în Languedoc-Roussillon un grup de peste zece domenii, printre cele mai cunoscute din regiune. După 17 ani de rugby, şi-a construit o a doua carieră, mult mai lungă şi mai influentă decât prima, şi a devenit unul dintre promotorii importanţi ai agriculturii biodinamice.
Andrés Iniesta a transformat, împreună cu familia sa, crama Bodega Iniesta, din Castilia-La Mancha, într-un producător prezent pe zeci de pieţe, cu un vin emblemă numit Minuto 116, după minutul golului care a adus Spaniei titlul mondial în 2010. Fostul pilot de Formula 1 Jarno Trulli produce Montepulciano la Podere Castorani, în Abruzzo, Andrea Pirlo are propria cramă lângă Brescia, iar golful, poate cel mai „vinicol" sport, îi are pe Ernie Els în Stellenbosch şi pe Greg Norman cu vinuri din Australia şi California. În baschet, Yao Ming şi Dwyane Wade au lansat vinuri din Napa Valley, iar în Argentina, Nicolás Burdisso are de ani buni un proiect propriu în Mendoza, unde a ajuns şi Lautaro Martínez, cu crama Cittanina, deschisă împreună cu Agustina Gandolfo, în patria Malbecului.
Notorietate şi terroir
Un sportiv celebru poate deschide o uşă: aduce atenţie, curiozitate şi un public nou pentru vin, inclusiv pentru soiurile româneşti. Proiectele care rezistă sunt însă cele în care, în spatele numelui de pe etichetă, există o vie, un oenolog şi multă răbdare. Iar pentru vinul românesc, fiecare sticlă care ajunge la un public nou, din tribune sau din faţa televizorului, este o ocazie de a fi descoperit.
Dacă ai nevoie de un indiciu mai clar despre ce se poate vizita, gusta şi descoperi în podgoriile României sau despre ce crame nu ar trebui să lipsească de pe lista ta de destinaţii, găseşti tot ce ai nevoie în „România din Cramă în Cramă", emisiune realizată de Wines of Romania în colaborare cu Wines of Europe şi prezentată de Marinela Ardelean. Şapte episoade, şapte regiuni viticole, peste 80 de crame vizitate, într-o călătorie care porneşte de la vin, dar este de fapt despre oameni, istorie, tradiţie şi gust.
Emisiunea se difuzează la Prima TV începând cu 10 octombrie 2026, cu o ediţie specială pe 1 decembrie 2026, de Ziua Naţională a României.
Un proiect susţinut de CEC Bank România.
Parteneri: AQUA Carpatica, Bitdefender, AnimaWings, Autonom şi Asociaţia Arc Peste Timp.
