Florentin Petre (47 de ani), antrenorul secund de la Dinamo, a fost implicat într-un conflict la finalul ultimului meci.
Citește și
La finalul partidei câştigată de Dinamo cu Unirea Slobozia, scor 1-0, Claudiu Niculescu, antrenorul oaspeţilor, a mers să-i salute pe fanii fostei sale formaţii. În acel moment, Florentin Petre a venit din spate şi l-a îndemnat să îi înjure pe rivalii de la FCSB.
Mihai Stoica, preşedintele roş-albaştriilor, l-a taxat pe fostul mijlocaş pentru reacţie, iar răspunsul lui Petre nu a întârizat să apară. Acesta s-a apărat printr-un mesaj lung postat pe reţelele de socializare.
"Astăzi sunt antrenor secund la Dinamo Bucureşti, dar înainte de orice funcţie am fost jucătorul acestui club şi am rămas acelaşi om care trăieşte fiecare meci cu sufletul plin. La finalul partidelor de fotbal strig alături de suporteri.
Sunt momente de emoţie, momente în care mă simt parte din peluză, parte din energia care a ţinut acest club viu atâţia ani. Rivalitatea dintre Dinamo şi Steaua nu este o poveste nouă, ea face parte din istoria fotbalului românesc şi din identitatea ambelor galerii.
Întreb şi eu deschis, ce strigă fanii stelişti după fiecare meci când vine vorba de Dinamo? Ştim cu toţii ce se aude din tribunele lor. Aşa a fost mereu între cele două echipe. Este o rivalitate puternică, dar rămâne în stadion!!! Nu am atacat pe nimeni personal. Nu am instigat la violenţă. Trăiesc momente de bucurie alături de oameni care m-au susţinut toată cariera.
Şi mai am câteva întrebări pe care le pun direct, fără ocolişuri. De ce tocmai acum deranjează această scandare? De ce nu a deranjat ani la rând când se auzea pe toate stadioanele? De ce nu a fost o problemă când venea din cealaltă parte?
Răspund eu!!!
Deranjează pentru că Dinamo este sus. Deranjează pentru că Dinamo luptă. Deranjează pentru că Dinamo joacă bine şi arată caracter. Deranjează pentru că Dinamo a redevenit o echipă care contează, o echipă care pune presiune, o echipă care adună din nou oamenii lângă ea şi le dă speranţă.
Când Dinamo era jos, nimeni nu analiza fiecare cuvânt strigat în peluză. Astăzi, când echipa creşte şi se vede munca noastră, dintr-o dată se caută vinovaţi pentru o scandare veche de zeci de ani.
Eu cred în munca noastră. Cred în băieţi. Cred în staff. Cred în suporteri. Şi cred că atunci când Dinamo începe să deranjeze prin rezultate, prin atitudine şi prin joc, apar şi astfel de discuţii. Dinamo este din nou vie. Iar asta, pentru unii, este cel mai greu de acceptat.
Vreau să amintesc un episod care pentru mine a fost dureros şi pe care nu îl voi uita niciodată.
După moartea prietenului şi colegului meu Cătălin Hîldan, un stadion întreg a strigat exact aşa, “PETRE FLORENTIN, DU-TE DUPĂ CĂTĂLIN”. Au fost cuvinte grele, care dor şi azi când le scriu. Am strâns din dinţi şi am mers mai departe.
Astăzi sunt pus la zid pentru o scandare pe care toată lumea o cunoaşte şi care se aude de ani de zile pe toate stadioanele. Dintr-o dată, se cer vorbe elegante şi academice pe stadion şi se uită cum arată realitatea din tribune. Ce trebuie să fac în momentul în care galeria mă strigă pe nume şi tot stadionul dă drumul la scandări?.
Să mă întorc cu spatele, să tac, să le spun oamenilor să schimbe cuvintele, să le cer să şteargă zeci de ani de rivalitate şi să transforme tribuna într-un loc în care strigăm panseluţe pentru Steaua? Când ştim cu toţii cum este atmosfera pe stadion şi că acolo se strigă, se înjură şi se trăieşte fotbalul la intensitate maximă?
Sezonul trecut, la un meci în deplasare, familia mea a stat lângă un suporter care mi-a strigat moartea şi mi-a înjurat toată familia, de la mamă până la copiii mei, iar la o altă deplasare, chiar în spatele băncii mele de rezerve, un domn m-a înjurat tot meciul şi mi-a spus să mai merg o dată la pescuit, poate mor acolo şi nu mai stau pe bancă. Astea sunt lucruri reale, trăite, nu poveşti.
Este uşor să vorbim la televizor sau să scriem despre o scandare istorică şi să analizăm fiecare cuvânt, dar pe stadion se întâmplă lucruri mult mai dure, mult mai personale, mult mai greu de dus.
Aşa este pe stadion. Nimeni nu poate schimba asta. Nimeni nu poate opri toate înjurăturile. Nimeni nu poate transforma peste noapte stadionul într-un loc perfect civilizat din punct de vedere al limbajului.
Ştiu că sunt şi copii în tribune şi îmi doresc să fie protejaţi, dar realitatea este că, şi dacă eu aş tăcea, chiar dacă eu nu aş mai striga niciodată, ceea ce nu se va întâmpla, vor striga zeci de mii de suporteri prezenţi, pentru că aceasta este cultura stadionului şi energia lui.
Eu nu fug de emoţie. Nu fug de galerie. Nu fug de identitatea mea. Sunt antrenor secund şi îmi fac treaba, iar rezultatele se văd alături de tot stafful.
Munca noastră este pe teren, la antrenamente, în vestiar. Acolo ne concentrăm energia şi acolo trebuie să fim judecaţi. Dar rămân şi omul care simte alături de suporteri, pentru că fără această legătură fotbalul nu ar mai însemna nimic. Nu pot să îmi reneg trecutul şi nici nu vreau.
Am fost jucător la Dinamo. Am luptat pentru acest club. Iubesc aceşti suporteri şi mă simt unul dintre ei. Când camerele se închid, rămânem noi şi pasiunea pentru Dinamo. Rămân acelaşi om. Direct. Implicat. Dinamovist", a scris Florentin Petre pe reţelele de socializare.
