Ajuns la 54 de ani, francezul Pascal Nouma, fost atacant la Beşiktaş, campion în anul centenarului cu Mircea Lucescu, a rămas mereu ataşat de legendarul antrenor.
Citește și

Aflarea veştii că Lucescu nu mai e l-a pus la pământ. Fostul vârf de atac, unul dintre cei mai dificili fotbalişti cu care a lucrat Il Luce, un "bad-boy" consacrat, a povestit pentru Prima Sport ce a însemnat românul pentru toată viaţa sa.
În 1999, Nouma era un tânăr promiţător la PSG, iar românul prelua Interul lui Baggio, Ronaldo Nazario şi Bergomi. Lucescu a vrut să îl transfere, iar presa din Franţa a scris săptămâni în şir despre interesul pentru Nouma.
Lucescu a rămas doar 6 luni la Milano, iar transferul nu s-a mai făcut. Între timp, francezul a ajuns la Beşiktaş, pentru scurt timp, iar apoi la Olympique Marseille, unde a fost diagnosticat cu o formă agresivă de cancer muscular, iar fotbalul a trecut în plan secund.
"A fost ceva oribil, îţi fuge pământul de sub picioare. Aveam şanse extrem de mici de supravieţuire".
Telefonul care i-a schimbat viaţa
Cu recuperarea începută, sub tratament, Nouma primeşte un telefon din Turcia în 2002, după ce Mircea Lucescu e instalat ca principal. "Te aşteptăm la echipă", a sunat mesajul. "Pe mine? Dar sunt în recuperare, pe mine mă vreţi?” ”Da, te vrea Lucescu".
”Am ajuns la Istanbul, iar prima discuţie cu Mister Lucescu o ţin şi acum minte şi nu o voi uita toată viaţa mea. Am vorbit mult, dar nimic despre fotbal. Absolut deloc despre fotbal", îşi aminteşte Nouma.

Continuă cu emoţie: "ca să vedeţi ce fel de om este, că nu pot vorbi la trecut despre el, m-a luat şi a început să mă întrebe de sănătate. Cum e soţia ta? Ce face familia ta? Cum te simţi? Cum e viaţa ta? Nu e nimic pierdut, am mare încredere în tine, în capacitatea ta de a lupta. Ce fac copiii tăi? Unde locuiţi? Cum vă simţiţi? Puteţi face asta şi asta? A fost o revelaţie pentru mine. Omul acesta era total dezinteresat de evoluţiile mele ca fotbalist şi voia să mă cunoască cu adevărat. A pus mereu în prim plan omul şi doar apoi fotbalistul. Nu am vorbit nimic despre fotbal atunci".
Peste o vreme, Nouma şi-a luat inima în dinţi. "Mister, e adevărat că m-aţi dorit la Inter?", l-a întrebat. "Da, Pascal, te-am dorit foarte mult", a venit şi răspunsul.
"Mi-a dat aripi, la propriu. Are acest stil părintesc, blând, înţelept, ştie să îţi ajungă direct în inimă. M-a cucerit şi îl consider părintele meu, tatăl meu".
”A fost un gest pentru persoana minunată care m-a salvat”
La un meci împotriva lui Dinamo Kiev, Nouma marchează, iar gestul său de după gol face înconjurul planetei.
"I-am sărutat mâna şi l-am îmbrăţişat ca pe tatăl meu. Eu nu mă gândeam nici o clipă la camere, că mă filmează lumea, că nu ştiu ce. A fost o tresărire de moment, aşa am simţit. A fost un gest de maximă recunoştinţă pentru o persoană minunată care a făcut totul pentru mine. Care m-a salvat. A fost singura dată în viaţă când am făcut acest gest cu oricine. Sunt mândru de el", spune Pascal.
Urmărit constant de paparazzi, Nouma a fost implicat în mai multe scandaluri care vizau, în general, viaţa extra-sportivă. Plus că la Beşiktaş îl avea coleg pe Sergen, un alt jucător-problemă, extrem de capricios. "Iubea cursele de cai. Aveam o deplasare în Champions League, ne-am trezit pe la cinci dimineaţa, eram în avion la 6, iar Sergen se uita la curse de cai, deşi Mircea ne-a spus să nu ne lăsăm distraşi de nimic, să nu deschidem telefoane, să nu vorbim", se amuză Nouma.
"Mie îmi plăcea să ies. Mă mai prindeau fotografii şi mâncând, mă rog, toate cele. Eram doi băieţi răi, cum se zice, ne plăcea viaţa foarte mult, dar aici a intervenit tot Mircea şi a ştiut să ne aprecieze aşa cum eram", adaugă fostul atacant.
Continuă: "Locuiam în acelaşi hotel cu Lucescu şi ştia că ies nopţile. În fiecare seară mă suna la 23:00, că ştia că ies şi mă chema să stăm la bar, acolo. Avea locul un fel de bar-restaurant. Şi mă suna şi mă lua acolo, povesteam câte două ore în fiecare noapte..mă lăsa să îmi fac toate nebuniile, mai luam şi câte un kebab, mai mâncam, luam şi un cola. Era tatăl meu care avea grijă de fiu. Aşa e Mircea".

În acel an, Beskitaş a luat campionatul. Era chiar anul centenarului. Atunci, Lucescu a intrat definitiv în istoria fotbalului din Turcia. Reuşise înainte la Galatasaray, iar acum cu marea rivală din Istanbul.
”Lucescu a ajuns la spital în Istanbul după meciul cu Turcia”
"Pentru mine, el este cel mai mare antrenor din istoria fotbalului, nu doar din România şi Turcia, ci din lume. Pe turci, Lucescu i-a învăţat fotbal. El şi Fatih Terim, poate, dar Lucescu e mai mare. El este respectat peste tot în Turcia, la Galata, la Beşiktaş, la Fenerbahce. Şi suporterii lui Fener îl aplaudă şi îl respectă, îi doare fix în cot că a antrenat rivalele. Lumea nu cred că ştie cât de mare este Lucescu".
Ultima discuţie dintre Pascal Nouma şi Mircea Lucescu a avut loc în luna iulie.
"I-am urat La Mulţi Ani, era ziua lui şi l-am sunat. M-a întrebat ce fac, a zis că îi este dor de mine. Şi mie mi-e dor de tine. A rămas că ne mai auzim cu bine. Ultima dată l-am văzut pe stadion, la meciul cu Turcia. Eu stăteam în spatele băncii României, acolo aveam loc. Aflasem de la nişte prieteni din România că avusese probleme majore de sănătate, ştiu că avea leucemie. Nu ştiu dacă lumea ştie, dar Lucescu, după meciul cu Turcia, a ajuns la spital în Istanbul. Cred că nu a povestit nimeni asta, dar el a fost dus la spital atunci, după meci. Vă spun sincer că atunci mi-am dat seama că probabil a fost ultima dată când îl văd în viaţă. Eu nu concep nici acum că nu mai este, mi-e greu să vorbesc despre el la modul acesta.
Nu vin nici la înmormântare pentru că nu pot. Nu din cauza timpului sau programului, ci că nu mă lasă inima..nu cred nici acum că nu mai este.
Nu suport să văd aşa ceva. Îmi pare rău. Te iubesc, Mircea, ne vom revedea, sunt convins!".
