Folosirea compostului aduce mai multe beneficii decât se poate crede. Pe lângă cele directe, aduse plantelor, compostul reduce indirect daunele aduse planetei noastre. Micşorarea cantităţii de gunoi menajer este prima din ele, dar nu trebuie să uităm că există şi importante beneficii economice de care beneficiază cei care îl folosesc. Îngrăşămintele echivalente, cumpărate din comerţ, constituie o mică avere şi uneori costul lor ridicat îi împiedică pe micii fermieri sau pe grădinarii amatori să le achiziţioneze.
Compostul este un îngrăşământ organic, obţinut prin degradarea accelerată a materialelor organice pe care fiecare dintre noi le avem la dispoziţie. Gazonul tuns, resturile de alimente sau cojile rezultate din curăţarea lor reprezintă baza de la care pleacă această substanţă bogată în nutrienţi denumită compost. Mulţi fermieri denumesc acest produs organic „aurul grădinii” şi au perfectă dreptate. Beneficiile folosirii sunt imense!
Citește și
Organismele din resturile alimentare lucrează împreună pentru a descompune materia organică într-o masă compactă de compost. Organismele mai mari, cum ar fi viermii, toacă materia organică, în timp ce organismele microscopice, ca bacteriile, folosesc substanţele chimice ale corpului lor. Apoi secretă substanţe nutritive, ca azotul şi fosforul, care sunt extrem de importante pentru un sol sănătos şi bogat. Iar plantele care se hrănesc dintr-un astfel de sol sunt şi ele, la rândul lor, sănătoase.
Factorii care contribuie la accelerarea procesului de compostare sunt temperaturile calde, materialul organic şi oxigenul. Atunci când acestea se întrunesc, microorganismele dezvoltă mai rapid procesul natural de descompunere.
Microorganismele care transformă deşeurile în compost produc dioxid de carbon, iar toată lumea ştie că acesta joacă un rol esenţial în încălzirea planetei, fiind unul din cele mai cunoscute gaze ce provoacă efectul de seră. Se naşte astfel întrebarea firească: dacă producerea compostului produce acest gaz dăunător, de ce este considerat acest proces benefic pentru mediu?
Iar răspunsul este simplu: pentru că este mai bun şi mai curat decât alternativele de eliminare a deşeurilor organice, iar în final produce un îngrăşământ în mod natural, fără niciun consum de energie.
Apoi, resturile alimentare care nu sunt compostate sunt fie incinerate fie trimise la gropile de gunoi sub formă de deşeuri. Atât prima cât şi cea de-a doua metodă produc gaze care poluează aerul, gropile de gunoi emanând unul din cele mai nocive gaze, respectiv metanul. Iar acesta este de până la 80 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon atunci când vorbim de încălzirea globală. În aceasta lumină, este evident că procesul de compostare produce gazul cel mai puţin dăunător, având în schimb un rol benefic în dezvoltarea noilor plante. Ca bonus, folosirea compostului reduce cantitatea de gunoi ce ajunge la gropile de gunoi, diminuând astfel indirect efectele nocive pe care acestea le au asupra comunităţilor ce trăiesc în vecinătatea lor.
Dar pe lângă beneficiile indirecte expuse mai sus, compostul aduce şi beneficii directe oamenilor şi economiei. La nivel individual, compostarea permite fermierilor să valorifice o parte din culturile nevândute prin transformarea acestora în compost, să recicleze nutrienţii în sol şi în final să producă recolte mai mari. La fel ca fermierii, grădinarii beneficiază de compostare, deoarece compostul bogat în nutrienţi poate oferi o grădină luxuriantă şi bogată. Nu mai vorbim de faptul că folosirea compostului în locul îngrăşămintelor sintetice reduce riscurile asupra sănătăţii, multe alergii sau chiar cancerul fiind astfel evitate.
La nivel macro, compostarea poate aduce beneficii economiei prin crearea de locuri de muncă, producând şi venituri la buget. Avem astăzi state ce au impus întreprinderilor care produc o cantitate semnificativă de deşeuri alimentare să le composteze. Legea a creat sute de noi locuri de muncă şi a generat milioane de Euro la bugetul de stat.
Şi trebuie amintit de beneficiile directe aduse mediului. Folosirea compostului ajută solurile utilizate intensiv să îşi refacă stocul de nutrienţi necesari şi influenţează pozitiv creşterea retenţiei de apă, reducând astfel necesarul de irigare a culturilor. Solurile sănătoase elimină mai puţin carbon în aer, ajutând menţinerea unei temperaturi mai scăzute pe întreaga planetă.
Recunoscând beneficiile incontestabile ale compostării, astăzi există tendinţa de a se organiza staţii industriale pentru producerea acestui îngrăşământ natural. Acestea sunt gândite ca centre de colectare ale deşeurilor vegetale, pe care le prelucrează şi le valorifică în stadiu de compost. Dar asta nu împiedică pe nimeni care are o curte suficient de mare să îşi producă propriul îngrăşământ acasă, scăpând astfel de grija resturilor vegetale generate de activităţile cotidiene din grădină. Gazonul tuns, florile uscate sau chiar resturile provenite de la legumele folosite în bucătărie au astfel o nouă întrebuinţare.
Cu o ladă pentru compost procurată de la un magazin de bricolaj online Regalfermierul problema este rezolvată! Odată amplasată într-un colţ al grădinii, tot ce trebuie să faceţi este să adăugaţi resturile vegetale şi să aşteptaţi descompunerea lor. Pentru a accelera procesul de compostare, puteţi să zdrobiţi sau să mărunţiţi articolele înainte de a le introduce în coşul pentru compost.
Şi dacă vă întrebaţi ce se pretează pentru compostat, vom încerca să enumerăm în continuare principalele produse: fructe, legume şi alte resturi alimentare, pâine veche care nu conţine lapte, coji de ouă, zaţ de cafea, iarbă tăiată, flori, frunze, aşchii de lemn şi crenguţe mărunţite. Este o listă lungă, veţi constata după ce începeţi să folosiţi lada de compost că volumul deşeurilor pe care le generaţi săptămânal scade dramatic!
Dar trebuie să vă atragem atenţia că sunt şi lucruri ce nu au ce căuta în lada de compost. Astfel, plantele bolnave, pastele făinoase, orice produs care conţine unt sau ulei, lactatele, carnea de orice fel, nucile, oasele, sticla, metalele sau materialele plastice nu vor intra niciodată în lada de compost.
În mod ideal, pentru obţinerea rapidă a unui compost de calitate, este bine să alternaţi straturile materialelor organice. Astfel, un strat de materiale organice de culoare verde, cum ar fi iarba tunsă va fi urmat de un strat de materiale organice de culoare mari, cum ar fi frunzele, apoi se va uda consistent, pentru a menţine umezeala ce favorizează descompunerea. Iar acestea se vor repeta în permanenţă.
Menţinerea acestui echilibru poate fi dificilă, mai ales la început, dar nu vă speriaţi. Aruncarea deşeurilor în mod responsabil, chiar dacă nu perfect, este mai bună decât folosirea haotică.
În cazul în care compostul miroase urât sau nu se descompune, este un semn că raportul nu este bun. În cazul în care mirosul este puternic, se pot adăuga frunze uscate, ziar mărunţit sau rumeguş. În cazul în care materialul vegetal nu se descompune, se vor adăuga mai multe verdeţuri, apă sau starter de compost.
Pentru rezultate optime, agitaţi recipientul de compost la fiecare două zile sau în cazul în care este descoperit, întoarceţi grămada săptămânal.
Funcţie de materialele introduse şi de temperaturile exterioare, după aproximativ trei luni compostul ar trebui să fie gata de utilizare.
Este important să securizaţi zona pentru a îngrădii accesul copiilor la lada de compost, anumite ciuperci ce se dezvoltă în acest îngrăşământ organic pot fi toxice atunci când sunt ingerate.
În final, să nu uităm că compostarea este un proces natural fundamental, cu un potenţial enorm de reducere a risipei de alimente şi o şansă extraordinară de a reduce încărcarea depozitelor de gunoi şi implicit poluarea cu metan. Iar dacă la nivel individual impactul poate părea insignifiant, acest efort însumat aduce avantaje incredibile atât mediului cât şi fiecărei persoane care îl foloseşte.
